Blog
FIŞA 18
02.02.2014 14:21FIŞĂ DE LUCRU
1. Indică funcţia sintactică, valoarea morfologică şi cazul cuvintelor marcate în enunţurile:
|
Funcţie sintactică |
Valoare morfologică |
Cazul |
a) |
|
|
|
b) |
|
|
|
c) |
|
|
|
d) |
|
|
|
e) |
|
|
|
f) |
|
|
|
g) |
|
|
|
h) |
|
|
|
i) |
|
|
|
j) |
|
|
|
k) |
|
|
|
l) |
|
|
|
m) |
|
|
|
n) |
|
|
|
o) |
|
|
|
a) Persoana căreia îi ofer buchetul este doamna dirigintă.
b) Satul ale cărui case le-ai admirat din maşină este locul copilăriei mele.
c) Cristian n-a descoperit nimic.
d) Problema n-a fost rezolvată de niciunul.
e) N-a scos niciun cuvânt.
f) El este contra tuturor.
g) Un om venea, altul pleca.
h) Doru a rămas acelaşi.
i) Dana a ajuns la carnaval înaintea acelora.
j) Ai devenit asemenea alor tăi.
k) Am ascultat cu atenţie cântecul său.
l) Biblioteca ei este bogată şi ordonată.
m) Cui îi ceri ajutorul?
n) Îmi pregătesc cina.
o) Te gândeşti la copilărie?
2. Cuvântul marcat este:
I. „Cu degetele-i vântul loveşte în fereşti,” (Eminescu)
a. verb copulativ; b. pronume personal în cazul acuzativ; c. pronume personal în cazul dativ (dativ posesiv)
II. Dânsul a întâlnit-o pe Mara?
a. complement direct; b. fără funcţie sintactică, deoarece are valoare neutră;
III. Am pus-o de mămăligă.
a. complement direct; b. fără funcţie sintactică, deoarece are valoare neutră;
IV. „Unde ridică ... pe zmeu şi trântindu-mi-l, îl băgă în pământ până în gât.” (Petre Ispirescu)
a. complement indirect; b. complement direct; c. fără funcţie sintactică, dativ etic (Arată că povestitorul şi ascultătorul sunt interesaţi de faptele eroilor şi participă sufleteşte la desfăşurarea acţiunii.)
3. Notează valorile morfologice ale cuvintelor marcate în enunţurile de mai jos:
a. Cumpăr nişte lapte. _________________________________ b. Ne-au vizitat nişte prieteni. ________________________________
c. Un înţelept îşi măsoară cuvintele. _____________________d. Un elev citeşte, iar altul scrie. _____________________ e. O veni mâine?_______
4. Completează spaţiile punctate cu formele potrivite:
a) cu articole genitivale şi cu pronume relative
A. Citesc un roman.....................................autor e cunoscut.
B. Iată băieţii.........................................surori sunt soliste.
C. Am o casă la...........................ferestre sunt flori.
D. Vei cunoaşte nişte sportivi.....................................meci a fost grozav.
b) cu adjective pronominale de întărire
E. Ea ......................s-a transferat la şcoala noastră.
F. Voi (masc.).......................aveţi roluri la serbare.
G. Ei (fem.).........................i s-a trimis invitaţie la concert.
H. Ei.............................au vizitat muzeul.
I. Mie (fem) ........................mi s-au trimis vederi din Europa.
J. Noi (masc.)...............................te-am vizitat ieri.
5. Rescrie enunţurile, corectând greşelile:
1) Nam întâlnit nici un prieten.
2) Nimeni dintre ei nau venit la teatru.
3) Iam vorbit aceleia despre tine.
4) Arătaţi-mio, vă rog, pe aceia!
5) Iartă-ne, măria ta!
6. Analizează morfosintactic cuvintele subliniate în textul de mai jos:
„Nu ieşi în calea nimănui ca să-i arăţi cu sila drumul cel bun; ajunge să mergi pe dânsul.” (N. Iorga, Cugetări)
FIŞA 17
02.02.2014 14:12ADJECTIVUL
Adjectivul exprimă însușirea unui obiect. Determină și însoțește un substantiv și are forme diferite după genul și numărul substantivului.
Copac înalt. Casă înaltă.
Copaci înalți. Case înalte.
Adjectivul poate fi legat de substantive prin articolul demonstartiv ( adjectival ).
Copacul cel înalt.
Un substantiv poate avea unul sau mai multe adjective.
Locuțiuni adjectivale:
Om cu judecată= chibzuit
Om cu stare= înstărit, bogat
Om cu dare de mână= bogat
Lucru de căpetenie= principal, important
Om de nimic= netrebnic, josnic
Locuțiunile adjectivale pot fi însoțite de articolul adjectival și pot avea grade de comparație.
Adjective simple și adjective compuse
Adjective simple: bun, rău, harnic, leneș, isteț
Adjective compuse formate prin:
- contopire- cumsecade, atotștiutor, atotputernic
- alb- argintiu, galben- auriu, instructiv- educativ, tehnico- științific, social- politic
Acordul adjectivelor compuse care arată culori- se acordă ambele component ( cu excepția adjectivului rozalb ) – se acordă numai al doilea component.
- Față galbenă- pământie, fețe galbene- pamântii
- carte tehnico- științifică, cărți tehnico- științifice, aspecte social- politice
- adjective compuse din numele unui punct cardinal și un adjective care arată originea etnică- nord- american, sud- american, sud- dunărean
- adjective care arată originea etnică- româno- bulgară, franco- americană, franco- anglo- americană, dacoromân, istroromân, macedoromân, meglenoromân
- adjective formate dintr- un adverb propriu- zis sau provenit din adjective și un adjective provenit din verb: ( artist ) înainte- mergător, ( om ) liber- cugetător, ( ziar/ carte ) nou- apărut/ ă, ( președinte ) nou- ales, ( președinți ) nou- aleși, ( casă ) propriu- zisă, o așa- zisă ( casă )
!! Acordul adjectivului compus cu substantivul se face numai cu termenul care e adjectiv.
Adjectivele variabile își schimbă forma: elev bun, elevi buni, elevă bună, eleve bune.
Adjectivele invariabile: om ( oameni, femeie, femei ) cumsecade, ferice; asemenea, atare, așa om ( oameni, femeie, femei ).
Adjectivele invariabile arată culori- bej, gri, kaki, maro, oliv, vernil.
Adjectivele variabile au patru forme nearticulate ( masculin și feminin singular și plural )- ( nor ) alb, negru, ( nori ) albi, negri; ( hârtie ) albă, neagră, ( hârtii ) albe, negre; ( sac ) greu, ( saci ) grei; ( muncă ) grea, ( munci ) grele .
Celelalte adjective variabile pot avea trei sau două forme- la masc. si fem. sg. și pl. au forme identice.
- sac lung, cutie lungă, saci/ cutii lungi/ cenușiu, cenușie, cenușii
- sac/ cutie mare, saci/ cutii mari; strugure/ pară dulce, struguri/ pere dulci; băiat/ băieți bălai, fată/ fete bălaie; pară gălbuie, pepene, pepeni, pere gălbui; cutie veche, sac, saci, cutii vechi.
Cazurile adjectivului
Adjectivul se acordă în gen, numar și caz cu substantivul pe care îl determină.
Nominativ și Acuzativ
1. Toate adjectivele masculine se scriu la plural cu un singur –i pentru că sunt nearticulate- copii voioși, ochi negri.
Exc. : Adjectivele terminate în –iu se scriu la plural în –ii: cenușiu, argintiu, zglobiu.
2. Adjectivele feminine terminate în –ie se scriu la plural nearticulat cu –ii: argintie, cenușie.
Dativ si Genitiv
1. Nominativ plural nearticulat + -i
Adjectivele feminine se pronunță și se scriu cu – ei sau –ii: frumoasei, marii, ca și substantivele feminine: casei, vulpii.
2. Nominativ singular nearticulat + -i
Adjectivele feminine terminate la singular nearticulat în –ie au formele: cenușiei, argintiei, roșiei, ca și substantivele terminate în –ie: câmpiei, poeziei.
Gradele de comparație
Gradul pozitiv- adjectivul la gradul pozitiv poate fi însotit sau nu de articolul cel, cea, cei, cele.
Ex. : grădină mare, grădina cea mare, grădinile cele mari
trandafir roșu, trandafirul cel roșu, trandafirii cei roșii
Gradul comparativ-
- comparativul de superioritate: mai limpede
- comparativul de inferioritate: mai puțin limpede
- comparativul de egalitate: la fel de, tot așa de, tot atat de limpede
Legătura dintre cei doi termeni de comparație se face prin adverbele cât, ca, decât, față de, în comparație cu.
Gradul superlativ-
- superlativ relativ de superioritate: cel mai
inferioritate: cel mai puțin
- superlativ absolut: foarte, tare, extraordinar, grozav, minunat, neînchipuit, nemaipomenit, din cale afară de; foc, nevoie mare; mare, mare; maaare, gaaalben.
Adjective care nu grade de comparație-
- complet, egal, întreg, mort, viu, unic, perfect, principial, muncitoresc, strămoșesc
- major, minor, inferior, superior, interior, exterior, posterior, optim, minim, suprem.
FIŞA 16
26.01.2014 08:50Fişă de lucru
1. Precizeaza felurile pronumelor si adj. pron. din urmatoarele exemple, cazurile si fct. sintactice:
a. Abia ti-ai intins mana si sare ivarul de la usa!
b. Ca o vrea… spre a se-ntelege in sfarsit pe sine insusi…
c. Cine vrea sa ne-nteleaga
Ce-i cu viata noastra-ntreaga…
d. Si orice vis…eu singur l-am infrant…
e. A lor nume trecatoare le inseamna pe raboj.
f. Cand nu se-ascundea nimica, desi tot era ascuns…
g. Ce sunt? Un suflet moale…
h. Acest noian gandirea-mi in sama altor lese-l…
2. Construieste enunturi pentru urmatoarele situatii:
a. pronume personal, caz Ac., forma acc.
b. Pronume reflexive, caz Ac., forma acc.
c. Pronume posesiv, caz N.
d. Adj. pron. demonstrastiv de departare
e. Pronume negativ, caz D.
3. Completeaza spatiile libere cu adjectivele pronominale de intarire potrivite:
a. ……… imparatul s-a mirat auzins acestea.
b. ……… N-am avut ce va reprosa nici voua (fem.) ………
c. Tu ………, fata mea, vei reusi!
d. Le-ai dat lor (fem.) ……… cartile imprumutate.
e. Noi (masc.) ……… am preluat inventarul.
4. Completeaza punctele de suspensie cu formele de genitiv ale pronumelui relativ, care se impun in urmatoarele contexte:
a. O femeie ……….bani fusesera furati a depu o plangere.
b. Taranii ……… unelte se pierdusera au primit un ajutor banesc.
c. Bradul ……… cetina se uscase urma sa fie taiat.
d. Trandafirii ……… miresma ne imbata pe toti erau rosii.
e. Fata ……… premiu ii uimise pe toti avea doar 10 ani.
5. Analizează numeralele din următoarele exemple ( felul numeralului, valoarea morf., fct. sint., cazul):
a. Le-a dat celor douăzeci de câştigatori câte un premiu în cărţi.
b. El este al treilea din clasa la matematică.
c. O doime dintre candidate a fost respinsă.
d. Câştigul intreit l-a învestit în afacere.
e. A fost de doua ori mai convingator decât data trecută.
f. Cateşipatru, copiii alergau spre scoală.
6. Construieşte exemple pentru urmatoarele situaţii:
Cinci – numeral cu valoare substantivală, caz Ac.
- numeral cu valoare adjectivala, caz G.
a cincea – numeral cu valoare substantivala, caz G.
- numeral cu valoare adjectivala , caz G.
cincime – numeral cu valoare substantivala, caz G.
7. Formează de la numeralul cardinal propriu-zis TREI urmatoarele tipuri de numerale:
a. ordinal
b. colectiv
c. fractţonar
d. multiplicative
e. distributive
f. adverbial.
8. Creează enunţuri pentru a exemplifica următoarele situaţii morfo-sintactice:
a. complement direct expr., prin numeral cardinal cu val. substantivală
b. complement indirect expr., prin numeral colectiv cu val. subst., in D.
c. nume predicativ, expr. prin numeral ordinal cu val. subst., in Ac.
d. Compl. circ. de mod, expr. prin numeral adverbial.
9. Alege, prin încercuire, forma corectă a numeralelor de mai jos;
Şase / şease
Patrusprezece / paisprezece / paispe
Şaptisprezece / şaptesprezece
Optsprezece / optusprezece / optisprezece
Amândorora / amândurora
Sasesprezece / saisprezece
Omie / o mie
Treizecisidoi / treizeci si doi
Cincizeci si cinci / cinzeci si cinci.
FIŞA 15
26.01.2014 08:47Numeralul
Numeralul este partea de vorbire flexibilă care are înteles lexical deplin şi exprimă un număr sau ordinea numerică a obiectelor.
Numeralul după structură poate fi:
a) numerale simple: doi, cinci, zece, suta, milion etc.
b) numerale compuse: doisprezece, treizeci si doi, saptezeci etc.
Numeralul dupa sens poate fi:
a) numerale cardinale: şapte, noua, o mie etc.
Numeralele cardinale exprimă un numar abstract sau concret : şase, unsprezece, douăzeci etc.
b) numerale ordinale: al doilea, a doua, al şaptelea etc.
Numeralele ordinale exprima ordinea prin numarare a obiectelor: întâiul, al treilea, a treia, al unsprezecelea.
Numeralul are valoare substantivală când este folosit singur în context, în sensul că nu arată numarul obiectelor denumite printr-un substantiv sau ordinea acestora.
Cei cinci au sosit târziu.
Colegul tâu este al doilea.
Numeralul îndeplineşte aceleaşi funcţii sintactice ca şi substantivul.
subiect |
Cei doi sunt în clasă. Al treilea n-a fost prezent. |
nume predicativ |
Noi suntem patru. |
atribut genitival |
Propunerea celor trei a fost acceptată. |
complement direct |
Îi aştept pe cei doi. |
complement indirect |
M-am adresat celor trei. |
Când însoţesc un substantiv numeralele cardinale de la “unu” la “nouasprezece” (inclusiv), precum si numeralele ordinale, au valoarea adjectivală şi funcţie sintactică de atribut adjectival:
Pe strada trec optsprezece elevi.
Ei locuiau în trei camere.
Eleva aceea este în clasa a doua.
Observaţii:
Numeralele de la “douazeci” în sus au valoare substantivală şi când sunt urmate de un substantiv, iar substantivul respectiv este legat de numeral prin prepoziţia de, cu funcţie sintactică de atribut prepoziţional:
Noi am cumparat douazeci si cinci de caiete.
douazeci si cinci = numeral cardinal propriu-zis, compus, cu valoare substantivala, cazul acuzativ, functie sintactica de complement direct.
Numeralele cardinale colective exprimă ideea de grupare a obiectelor:amândoi, amândouă, ambii, ambele, câteşitrei, câteşitrele, tustrei, tuspatru, tuscinci.
Pot avea:
- valoare substantivală: In clasa au sosit amandoua.
- valoare adjectivală: „Tustrei feciorii babei umblau in carausie.” (I. Creangă)
Numeralele multiplicative exprimă creşterea cantitativă proporţională şi precisă a unui obiect sau a unei acţiuni (îndoit, însutit, dublu).
Pot avea:
- valoare adjectivală când determina un substantiv: Efortul îndoit a fost răsplătit.
- valoare adverbială când determina un verb: Noi am câştigat întreit.
- valoare substantivală prin articulare: Îndoitul salariului a fost discutabil.
Numeralele distributive exprimă gruparea şi repartizarea numerică a obiectelor. Pot avea:
- valoare substantivală: Cate patru s-au trezit.
- valoare adjectivală: „Noaptea a lasat pe flori / Câte trei rânduri de salbe.”(G. Coşbuc)
- valoare adverbială: Mergeau pe strada câte patru.
Numeralele adverbiale indica de câte ori însuşirea sau caracteristica exprimată de adjectiv sau de adverb este superioară sau inferioară altei însuşiri sau caracteristici.
Aceste numerale se numesc adverbiale, deoarece ca şi adverbele determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb.
Pot însoţi:
- un verb: El s-a lovit de trei ori în uşă.
- un adjectiv la gradul comparativ de superioritate: Oastea marelui vizir este de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai.
- un adverb la gradul comparativ de superioritate: Primul concurent a alergat de două ori mai repede decât al cincilea.
Observaţii:
Numeralul adverbial o dată se poate confunda cu substantivul o dată şi adverbul de timp odată. Contextul ne ajută să le distingem:
O dată am citit, iar de două ori am povestit. (numeral adverbial)
Am notat o dată memorabiă în carnet. (substantiv)
Ţi-am povestit odată acea întamplare. (adverb de timp)
FIŞA 14
26.01.2014 08:30Se dau frazele:
® ”Să scrii înseamnă să sporeşti cu o perlă colierul ce este purtat de oamenii înţelepţi.”
® ”Slabiciunea pe care o resimt în sufletul meu nu influenţează părerile pe care se cuvine să le fac să rămână cum au fost cândva.”
® „Lumea aceasta nu e cum am dori noi, se pare că lumea e precum nu ne putem imagina.”
CERINŢE:
1. Realizaţi analiza sintactică a frazelor. (3p)
2. Realizaţi schema frazelor. (3p)
3. Contrageţi toate propoziţiile subordonate din prima frază şi menţionaţi ce părţi de propoziţie aţi obţinut. (3p)
4. Realizaţi expansiunea cuvântului „înţelepţi”, din prima frază, şi menţionaţi ce fel de subordonată aţi obţinut:
„...este purtat de oamenii..........
FIŞA 13
26.01.2014 08:27FIŞĂ DE LUCRU
Citiţi cu atenţie frazele şi precizaţi felul propoziţiilor:
- Îmi vine să-mi iau lumea-n cap
- Desigur că-i treceau prin minte cuvintele pe care eu le auzeam desluşit
- Fără îndoială că aş fi preferat truda, nesomnul şi nemulţumirea … “
- Să treacă pe deasupra casei…e prea greu .
- Irina a ieşit ce au vrut părinţii ei.
- Chestiunea a fost cui să-i dea premiul.
- Premiantul va fi oricine va munci.
- Cartierul nostru a rămas cum îl ştii.
- Dorinţa profesorului este ca toţi elevii să intre la liceu.
- Norocul este după cum şi-l face omul.
- Persoana în jurul căreia s-a învârtit existenţa părintelui a fost Dumnezeu.
- Apreciez modul cum a acţionat preotul cu oamenii.
- A fost greşit gândul că oamenii îl vor asculta de la început.
- Il frământa gândul dacă se vor schimba vreodata sărăcenenii.
- Anul când se petrece acţiunea nu se ştie exact
- Cadoul nu este pentru oricine se nimereşte.
- El a ajuns orice a vrut
- A munci neîncetat este ca şi cum ai uita de tine.
- Tema discuţiei era al cui desen trebuia ales pentru vernisaj.
- Singura nelămurire era când aţi stabilit plecarea.
- Arta înseamnă să ai talent.
- Oamenii cărora el le-a dedicat întreaga viaţă au fost ei.
- Dorinţa să le schimbe modul de viaţă şi de gândire a fost puternică.
- În timpul cât a slujit el i-a schimbat pe aceştia.
- E importantă atitudinea oricui lucrează cu oamenii.
- Mi-am pus problema ce lucruri am învăţat de la acest personaj.
- Se vede că nu cunoşti locurile pe aici.
- Fireşte că nimic nu se rezolvă de la sine.
FIŞA 12
22.01.2014 22:12Se dă textul:
“Cine râde de toată lumea ajunge să fie el de râsul lumii”.
I. Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema
frazei;
II. Alcătuiţi trei propoziţii în care cuvântul arde să aibă sens figurat;
III. Indicaţi variantele corecte ale cuvintelor: ridicol – ridicul;
delicvent– delincvent; coli – coale; coperţi – coperte; asamblu – ansamblu
IV. Daţi exemple de cuvinte care să aibă accent pe ultima silabă (două
cuvinte), pe penultima silabă (trei cuvinte), pe antepenultima silabă (trei cuvinte), pe a patra silabă (două cuvinte);
V. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor : culme, situaţie,
învăţat, vârf, molipsitor, trecător, întâmplător, a alcătui, sforţare, a tipări
VI. Folosind un dicţionar al limbii române explicaţi sensurile
cuvintelor : corigibil, fervoare, detracta şi alcătuiţi propoziţii cu ele;
VII. Construiţi propoziţii cu un substantiv, cu un adjectiv (loc. adj.) şi
cu o locuţiune verbală din familia lexicală a cuvântului a râde;
VIII. Construiţi propoziţii în care: sine să fie folosit ca substantiv, iar
apoi ca pronume; primăvara să fie adverb şi substantiv; deşi să fie adjectiv şi conjuncţie;
IX. Analizaţi din text: cine, toată, ajunge, el, râsul, lumii;
X. Alcătuiţi o frază după schema: 1. SB ; 2. PP . 3.PR ; 4. ATR
XI. Corectaţi textul :
Ne mai putând să aştepte sa dus la plimbare. Va spus întruna din zile că lămuri-va şi pe aceea să-l însoţească. Pare că şi tu (însuţi- înseţi) le-ai spus să numai fie supăraţi c-or trece toate cu bine. Toţi îl agreiază fiincă sa decis să nu m-ai absenteze.
XII. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în Dativ; complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv; complement circumstanţial de mod exprimat prin pronume relativ în Dativ; subordonată atributivă introdusă prin adverbul relativ unde;
FIŞA 11
22.01.2014 21:51
1. Înlocuiţi punctele cu propoziţiile subordonate potrivite şi precizaţi felul acestora:
a) Este dificil să...............................................
b) Li se pare că................................................
c) Elevul care..................................................ştie ce vrea de la viaţă
d) Părerea elevilor este că..................................
e) Trebuie să.....................................................
f) Părerea mea este că........................................
g) ................................................................era bine.
h) .................................................................că şcoala este aproape.
i) Teama ......................................................a dispărut.
j) ...........................care au fost cerute...........................
2. Citiţi următoarele fraze şi rezolvaţi cerinţele:
Elena nu mai este cum era în trecut.
Dacă nu se opune înseamnă că se simte vinovat.
Îmi amintesc foarte bine ziua în care am fost premiat.
Amintirile care mă răscolesc sunt legate de anii copilăriei.
Colegii mei au devenit ceea ce au dorit.
Se zice că doar cei buni vor învinge.
Observaţia mea este că scrii prea urât.
Elevii citesc multe cărţi, care sunt împrumutate de la bibliotecă.
Al doilea care a venit era Mihai.
Aceasta înseamnă că el este un om harnic.
a) Subliniaţi predicatele
b) Marcaţie elementele de legătură şi precizaţi felul acestora
c) Delimitaţi propoziţiile
d) Identificaţi propoziţiile principale
d) Precizaţi felul propoziţiilor subordonate
e) Subliniaţi cu doua linii elementele regente
f) Contrageţi patru subordonate, la alegere
3. Alcătuiţi o frază care să cuprindă toate tipurile de propoziţii învăţate .
FIŞA 10
22.01.2014 21:43Fişă de lucru
- Analizează atributele din versurile eminesciene, după modelul dat:
lung – atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis, acuzativ
- „Pe drumul lung şi cunoscut / Mai trec din vreme-n vreme.”
- „Un sultan dintre aceia [….] la pământ dormea…”.
- „Apele lucinde-n dalbe diamande”.
- „Speranţa a lor frunte o-ncunună…”
- „Zile cu trei sori în frunte…”.
- „Flori, juvaeruri în aer, sclipesc…”
- „…văd fiinţa-i aeriană…”
- „Traiul lumii alţii lese-l.”
- „Preot deşteptării noastre…”
- „Eu sunt luceafărul de sus…”
- Selectează răspunsul corect:
În textul: „Printre crengi scânteie stele / Farmec dând cărării strâmte…” (M. Eminescu), atributul adjectival stă:
- în cazul dativ;
- în cazul genitiv;
- în cazul acuzativ.
- Formulează enunţuri pentru a exemplifica următoarele situaţii sintactice:
- atribut verbal, exprimat prin verb la infinitiv;
- atribut substantival genitival, exprimat prin substantiv propriu;
- atribut pronominal prepoziţional, în cazul acuzativ.
- Completează în exemplele următoare formele de genitiv ale pronumelui relativ.
- Bărbaţi şi femei adunaţi cu sila, ………………..unic gând era fuga, pândeau un prilej potrivit.
- Biserica…………………vitralii erau mândria satului fusese construită cu un secol în urmă.
- Tânărul ……………….vorbe mă impresionaseră avea doar 25 de ani.
- A fost prins hoţul de………………..urmă nu se putuse da vreme de un an.
- Scrie în spaţiul liber din stânga litera corespunzătoare expansiunii atributului marcat:
………Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. A…..pe care îl primeşti în dar…….
………Calul de dar nu se caută la dinţi. B…..care se apleacă în vânt….
………Trestia aplecată la vânt nu se frânge niciodată. C……care este bună………
………Rana nevăzută e cea mai grea. D. ….care munceşte…….
………Omul harnic are praznic. E…….care nu se vede……….
………”Peste câmpuri s-a uitat F…….în care să are…….
Ca s-aleagă loc curat,
De arat….” (Pluguşorul)
- Delimitează frazele, apoi precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a elementelor de legătură:
Fraza |
Val. morf. |
F. sint. |
a)Aceasta este problema care ne frământă pe toţi.
|
|
|
b) Mă interesează cartea despre care mi-ai vorbit.
|
|
|
c) Întrebarea încotro se îndreaptă o cometă este îndrăzneaţă.
|
|
|
d) Cei patru, cărora le-am înlesnit pregătirea, vor fi învingători.
|
|
|
e) Ziua când s-a născut sora mea este de neuitat.
|
|
|
f) Felul cum ai rezolvat problema este original.
|
|
|
g) Ne preocupă gândul cine este vinovatul.
|
|
|
- Construieşte câte o frază în care propoziţia atributivă să aibă ca termen regent:
- un substantiv propriu
………………………………………………………………………………………………………….
- un pronume posesiv
………………………………………………………………………………………………………….
- un numeral cardinal
……………………………………………………………………………………………………………
- o locuţiune substantivală
…………………………………………………………………………………………………………
- Corectează greşelile din următoarele fraze:
- Ea este prietena mea care ai remarcat-o şi tu………………………………………………………………………
- Am renunţat la decizia ca să plecăm mâine pe munte……………………………………………………………..
- Omul, care îl admiri, merită respectul tuturor……………………………………………………………………..
- Am sădit o floare a cărei frunze sunt deosebite……………………………………………………………………
- Identifică subordonatele atributive din următoarele fraze şi contrage-le în partea de
propoziţie corespunzătoare:
- Îmi surâdea gândul că ne vei însoţi în călătorie.
……………………………………………………………………………………………………………
- Mă frământă întrebarea cine a divulgat secretul nostru.
……………………………………………………………………………………………………………..
- Modul cum ai procedat a fost corect.
……………………………………………………………………………………………………………..
- Am cumpărat o agendă ale cărei coperte sunt din vinilin roşu.
……………………………………………………………………………………………………………..
SUBIECT OLIMPIADA
22.01.2014 14:25Blog
Fişa 4 - Pronume
22.12.2013 22:41FIŞA 3 -EXERCIŢII PRONUME
22.12.2013 22:40FIŞA 2 PRONUMELE -TEORIE
22.12.2013 22:37FIŞA 1 Adverbul (teorie + exerciţii)
22.12.2013 22:30Meditaţie îndelungată, by Alexandru Dicu
21.09.2013 08:23În căutarea gândului pierdut, by Elisa Sinea
19.09.2013 20:48Tag-uri
Lista de tag-uri este goală.