5.      Rescrie enunţurile, corectând greşelile: 

1)      Nam întâlnit nici un prieten.

2)      Nimeni dintre ei nau venit la teatru.

3)      Iam vorbit aceleia despre tine.

4)      Arătaţi-mio, vă rog, pe aceia!

5)      Iartă-ne, măria ta!

6.      Analizează morfosintactic cuvintele subliniate în textul de mai jos:

„Nu ieşi în calea nimănui ca să-i arăţi cu sila drumul cel bun; ajunge să mergi pe dânsul.” (N. Iorga, Cugetări)

ADJECTIVUL

 Adjectivul exprimă însușirea unui obiect. Determină și însoțește un substantiv și are forme diferite după genul și numărul substantivului.

Copac înalt.                                                    Casă înaltă.

Copaci înalți.                                                   Case înalte.

Adjectivul poate fi legat de substantive prin articolul demonstartiv ( adjectival ).

Copacul cel înalt.

Un substantiv poate avea unul sau mai multe adjective.

Locuțiuni adjectivale:

Om cu judecată= chibzuit

Om cu stare= înstărit, bogat

Om cu dare de mână= bogat

Lucru de căpetenie= principal, important

Om de nimic= netrebnic, josnic

Locuțiunile adjectivale pot fi însoțite de articolul adjectival și pot avea grade de comparație.

Adjective simple și adjective compuse

Adjective simple: bun, rău, harnic, leneș, isteț

Adjective compuse formate prin:

1. contopire- cumsecade, atotștiutor, atotputernic
2. alb- argintiu, galben- auriu, instructiv- educativ, tehnico- științific, social- politic

Acordul adjectivelor compuse care arată culori- se acordă ambele component     ( cu excepția adjectivului rozalb ) – se acordă numai al doilea component.

-          Față galbenă- pământie, fețe galbene- pamântii

-          carte tehnico- științifică, cărți tehnico- științifice, aspecte social- politice

3. adjective compuse din numele unui punct cardinal și un adjective care arată originea etnică- nord- american, sud- american, sud- dunărean
4. adjective care arată originea etnică- româno- bulgară, franco- americană, franco- anglo- americană, dacoromân, istroromân, macedoromân, meglenoromân
5. adjective formate dintr- un adverb propriu- zis sau provenit din adjective și un adjective provenit din verb: ( artist ) înainte- mergător, ( om ) liber- cugetător, ( ziar/ carte ) nou- apărut/ ă, ( președinte ) nou- ales, ( președinți ) nou- aleși, ( casă ) propriu- zisă, o așa- zisă ( casă )

!! Acordul adjectivului compus cu substantivul se face numai cu termenul care e adjectiv.

Adjectivele variabile își schimbă forma: elev bun, elevi buni, elevă bună, eleve bune.

Adjectivele invariabile:  om ( oameni, femeie, femei ) cumsecade, ferice; asemenea, atare, așa om ( oameni, femeie, femei ).

Adjectivele invariabile arată culori- bej, gri, kaki, maro, oliv, vernil.

Adjectivele variabile au patru forme nearticulate ( masculin și  feminin singular și plural )- ( nor ) alb, negru, ( nori ) albi, negri; ( hârtie ) albă, neagră, ( hârtii ) albe, negre; ( sac ) greu, ( saci ) grei; ( muncă ) grea, ( munci ) grele .

Celelalte adjective variabile pot avea trei sau două forme- la masc. si fem. sg. și pl. au forme identice.

-          sac lung, cutie lungă, saci/ cutii lungi/ cenușiu, cenușie, cenușii

-          sac/ cutie mare, saci/ cutii mari; strugure/ pară dulce, struguri/ pere dulci; băiat/ băieți bălai, fată/ fete bălaie; pară gălbuie, pepene, pepeni, pere gălbui; cutie veche, sac, saci, cutii vechi.

Cazurile adjectivului

Adjectivul se acordă în gen, numar și caz cu substantivul pe care îl determină.

Nominativ și Acuzativ

1. Toate adjectivele masculine se scriu la plural cu un singur –i pentru că sunt nearticulate- copii voioși, ochi negri.

Exc. : Adjectivele terminate în –iu se scriu la plural în –ii: cenușiu, argintiu, zglobiu.

2. Adjectivele feminine terminate în –ie se scriu la plural nearticulat cu –ii: argintie, cenușie.

Dativ si Genitiv

1. Nominativ plural nearticulat + -i

Adjectivele feminine se pronunță și se scriu cu – ei sau –ii: frumoasei, marii, ca și substantivele feminine: casei, vulpii.

2. Nominativ singular nearticulat + -i

Adjectivele feminine terminate la singular nearticulat în –ie au formele: cenușiei, argintiei, roșiei, ca și substantivele terminate în –ie: câmpiei, poeziei.

Gradele de comparație

Gradul pozitiv- adjectivul la gradul pozitiv poate fi însotit sau nu de articolul cel, cea, cei, cele.

Ex. : grădină mare, grădina cea mare, grădinile cele mari

         trandafir roșu, trandafirul cel roșu, trandafirii cei roșii

Gradul comparativ-

1. comparativul de superioritate: mai limpede
2. comparativul de inferioritate: mai puțin limpede
3. comparativul de egalitate: la fel de, tot așa de, tot atat de limpede

Legătura dintre cei doi termeni de comparație se face prin adverbele cât, ca, decât, față de, în comparație cu.

Gradul superlativ-

1. superlativ relativ de superioritate: cel mai

                                          inferioritate: cel mai puțin

2. superlativ absolut: foarte, tare, extraordinar, grozav, minunat, neînchipuit, nemaipomenit, din cale afară de; foc, nevoie mare; mare, mare; maaare, gaaalben.

Adjective care nu grade de comparație-

- complet, egal, întreg, mort, viu, unic, perfect, principial, muncitoresc, strămoșesc

- major, minor, inferior, superior, interior, exterior, posterior, optim, minim, suprem.

Fişă de lucru

1.      Precizeaza felurile pronumelor si adj. pron. din urmatoarele exemple, cazurile si fct. sintactice:

a.       Abia ti-ai intins mana si sare ivarul de la usa!

b.      Ca o vrea… spre a se-ntelege in sfarsit pe sine insusi…

c.       Cine vrea sa ne-nteleaga

Ce-i cu viata noastra-ntreaga…

d.      Si orice vis…eu singur l-am infrant…

e.       A lor nume trecatoare le inseamna pe raboj.

f.       Cand nu se-ascundea nimica, desi tot era ascuns…

g.      Ce sunt? Un suflet moale…

h.      Acest noian gandirea-mi in sama altor lese-l…

2.      Construieste enunturi pentru urmatoarele situatii:

a.       pronume personal, caz Ac., forma acc.

b.      Pronume reflexive, caz Ac., forma acc.

c.       Pronume posesiv, caz N.

d.      Adj. pron. demonstrastiv de departare

e.       Pronume negativ, caz D.

3.      Completeaza spatiile libere cu adjectivele pronominale de intarire potrivite:

a.       ……… imparatul s-a mirat auzins acestea.

b.      ……… N-am avut ce va reprosa nici voua (fem.) ………

c.       Tu ………, fata mea, vei reusi!

d.      Le-ai dat lor (fem.) ……… cartile imprumutate.

e.       Noi (masc.) ……… am preluat inventarul.

4.      Completeaza punctele de suspensie cu formele de genitiv ale pronumelui relativ, care se impun in urmatoarele contexte:

a.       O femeie ……….bani fusesera furati a depu o plangere.

b.      Taranii ……… unelte se pierdusera au primit un ajutor banesc.

c.       Bradul ……… cetina se uscase urma sa fie taiat.

d.      Trandafirii ……… miresma ne imbata pe toti erau rosii.

e.       Fata ……… premiu ii uimise pe toti avea doar 10 ani.

5.      Analizează numeralele din următoarele exemple ( felul numeralului, valoarea morf., fct. sint., cazul):

a.       Le-a dat celor douăzeci de câştigatori câte un premiu în cărţi.

b.      El este al treilea din clasa la matematică.

c.       O doime dintre candidate a fost respinsă.

d.      Câştigul intreit l-a învestit în afacere.

e.       A fost de doua ori mai convingator decât data trecută.

f.       Cateşipatru, copiii alergau spre scoală.

6. Construieşte exemple pentru urmatoarele situaţii:

            Cinci – numeral cu valoare substantivală, caz Ac.

-          numeral cu valoare adjectivala, caz G.

a cincea – numeral cu valoare substantivala, caz G.

              - numeral cu valoare adjectivala , caz G.

cincime – numeral cu valoare substantivala, caz G.

7.      Formează de la numeralul cardinal propriu-zis TREI urmatoarele tipuri de numerale:

a.       ordinal

b.      colectiv

c.       fractţonar

d.      multiplicative

e.       distributive

f.       adverbial.

8.      Creează enunţuri pentru a exemplifica următoarele situaţii morfo-sintactice:

a.       complement direct expr., prin numeral cardinal cu val. substantivală

b.      complement indirect expr., prin numeral colectiv cu val. subst., in D.

c.       nume predicativ, expr. prin numeral ordinal cu val. subst., in Ac.

d.      Compl. circ. de mod, expr. prin numeral adverbial.

9.      Alege, prin încercuire, forma corectă a numeralelor de mai jos;

Şase / şease

Patrusprezece / paisprezece / paispe

Şaptisprezece / şaptesprezece

Optsprezece / optusprezece / optisprezece

Amândorora / amândurora

Sasesprezece / saisprezece

Omie / o mie

Treizecisidoi / treizeci si doi

Cincizeci si cinci / cinzeci si cinci.

Numeralul

Numeralul este partea de vorbire flexibilă care are înteles lexical deplin şi exprimă un număr sau ordinea numerică a obiectelor.

Numeralul după structură  poate fi:

a) numerale simple: doi, cinci, zece, suta, milion etc.
b) numerale compuse: doisprezece, treizeci si doi, saptezeci etc.

Numeralul dupa sens  poate fi:

a) numerale cardinale: şapte, noua, o mie etc.
Numeralele cardinale exprimă un numar abstract sau concret : şase, unsprezece, douăzeci etc.
b) numerale ordinale: al doilea, a doua, al şaptelea etc.
Numeralele ordinale exprima ordinea prin numarare a obiectelor: întâiul, al treilea, a treia, al unsprezecelea.
Numeralul are valoare substantivală când este folosit singur în context, în sensul că nu arată numarul obiectelor denumite printr-un substantiv sau ordinea acestora.

Cei cinci au sosit târziu.
Colegul tâu este al doilea.

Numeralul îndeplineşte aceleaşi funcţii sintactice ca şi substantivul.

Când însoţesc un substantiv numeralele cardinale de la “unu” la “nouasprezece” (inclusiv), precum si numeralele ordinale, au valoarea adjectivală şi funcţie sintactică de atribut adjectival:

Pe strada trec optsprezece elevi.
Ei locuiau în trei camere.
Eleva aceea este în clasa a doua.

Observaţii:

Numeralele de la “douazeci” în sus au valoare substantivală şi când sunt urmate de un substantiv, iar substantivul respectiv este legat de numeral prin prepoziţia de, cu funcţie sintactică de atribut prepoziţional:

Noi am cumparat douazeci si cinci de caiete.

douazeci si cinci = numeral cardinal propriu-zis, compus, cu valoare substantivala, cazul acuzativ, functie sintactica de complement direct.

Numeralele cardinale colective exprimă ideea de grupare a obiectelor:amândoi, amândouă, ambii, ambele, câteşitrei, câteşitrele, tustrei, tuspatru, tuscinci.

Pot avea:

• valoare substantivală: In clasa au sosit amandoua.
• valoare adjectivală: „Tustrei feciorii babei umblau in carausie.” (I. Creangă)

Numeralele multiplicative exprimă creşterea cantitativă proporţională şi precisă a unui obiect sau a unei acţiuni (îndoit, însutit, dublu).

Pot avea:

• valoare adjectivală când determina un substantiv: Efortul îndoit a fost răsplătit.
• valoare adverbială când determina un verb: Noi am câştigat întreit.
• valoare substantivală prin articulare: Îndoitul salariului a fost discutabil.

Numeralele distributive exprimă gruparea şi repartizarea numerică a obiectelor. Pot avea:

• valoare substantivală: Cate patru s-au trezit.
• valoare adjectivală: „Noaptea a lasat pe flori / Câte trei rânduri de salbe.”(G. Coşbuc)
• valoare adverbială: Mergeau pe strada câte patru.

Numeralele adverbiale indica de câte ori însuşirea sau caracteristica exprimată de adjectiv sau de adverb este superioară sau inferioară altei însuşiri sau caracteristici.

Aceste numerale se numesc adverbiale, deoarece ca şi adverbele determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb.

Pot însoţi:

• un verb: El s-a lovit de trei ori în uşă.
• un adjectiv la gradul comparativ de superioritate: Oastea marelui vizir este de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai.
• un adverb la gradul comparativ de superioritate: Primul concurent a alergat de două ori mai repede decât al cincilea.

Observaţii:

Numeralul adverbial o dată se poate confunda cu substantivul o dată şi adverbul de timp odată. Contextul ne ajută să le distingem:

O dată am citit, iar de două ori am povestit. (numeral adverbial)
Am notat o dată memorabiă în carnet. (substantiv)
Ţi-am povestit odată acea întamplare. (adverb de timp)

Se dau frazele:

® ”Să scrii înseamnă să sporeşti cu o perlă colierul ce este purtat de oamenii înţelepţi.”

® ”Slabiciunea pe care o resimt în sufletul meu nu influenţează părerile pe care se cuvine să le fac să rămână cum au fost cândva.”

® „Lumea aceasta nu e cum am dori noi, se pare că lumea e precum nu ne putem imagina.”

CERINŢE:

1.     Realizaţi analiza sintactică a frazelor.   (3p)

2.     Realizaţi schema frazelor.                       (3p)

3.     Contrageţi toate propoziţiile subordonate din prima frază şi menţionaţi ce părţi de propoziţie aţi obţinut.          (3p)

4.     Realizaţi expansiunea cuvântului „înţelepţi”, din prima frază, şi menţionaţi ce fel de subordonată aţi obţinut:

„...este purtat de oamenii..........

FIŞĂ DE LUCRU

Citiţi cu atenţie frazele şi precizaţi felul propoziţiilor:

1. Îmi vine să-mi iau lumea-n cap
2. Desigur că-i treceau prin minte cuvintele pe care eu le auzeam desluşit
3. Fără îndoială  că aş fi preferat truda, nesomnul şi nemulţumirea … “
4. Să treacă pe deasupra casei…e prea greu .
5. Irina a ieşit ce au vrut părinţii ei.
6. Chestiunea a fost cui să-i dea premiul.
7. Premiantul va fi oricine va munci.
8. Cartierul nostru a rămas cum îl ştii.
9. Dorinţa profesorului este ca toţi elevii să intre la liceu.
10. Norocul este după cum şi-l face omul.
11. Persoana în jurul căreia  s-a învârtit existenţa părintelui a fost Dumnezeu.
12. Apreciez modul cum a acţionat preotul cu oamenii.
13. A fost greşit gândul că oamenii îl vor asculta de la început.
14. Il frământa gândul dacă se vor schimba vreodata sărăcenenii.
15. Anul când se petrece acţiunea  nu se ştie exact
16. Cadoul  nu  este  pentru  oricine  se  nimereşte.
17. El  a  ajuns  orice  a  vrut
18. A  munci  neîncetat  este  ca şi cum  ai  uita  de  tine.
19. Tema  discuţiei  era  al  cui  desen  trebuia  ales  pentru  vernisaj.
20. Singura   nelămurire  era  când  aţi  stabilit  plecarea.
21. Arta  înseamnă  să  ai  talent.
22. Oamenii  cărora  el  le-a  dedicat  întreaga  viaţă  au  fost  ei.
23. Dorinţa  să  le  schimbe  modul  de  viaţă  şi  de  gândire  a  fost  puternică.
24. În  timpul  cât  a  slujit  el  i-a  schimbat  pe  aceştia.
25. E  importantă  atitudinea  oricui  lucrează  cu  oamenii.
26. Mi-am  pus  problema  ce  lucruri  am  învăţat  de  la  acest  personaj.
27. Se  vede că  nu  cunoşti  locurile  pe  aici.
28. Fireşte  că  nimic  nu  se  rezolvă  de  la  sine.

Se dă textul:

“Cine râde de toată lumea ajunge să fie el de râsul lumii”.

I. Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema

frazei;

II. Alcătuiţi trei propoziţii în care cuvântul arde să aibă sens figurat;

III. Indicaţi variantele corecte ale cuvintelor: ridicol – ridicul;

delicvent– delincvent; coli – coale; coperţi – coperte; asamblu – ansamblu

IV. Daţi exemple de cuvinte care să aibă accent pe ultima silabă (două

cuvinte), pe penultima silabă (trei cuvinte), pe antepenultima silabă (trei cuvinte), pe a patra silabă (două cuvinte);

V. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor : culme, situaţie,

învăţat, vârf, molipsitor, trecător, întâmplător, a alcătui, sforţare, a tipări

VI. Folosind un dicţionar al limbii române explicaţi sensurile

cuvintelor : corigibil, fervoare, detracta şi alcătuiţi propoziţii cu ele;

VII. Construiţi propoziţii cu un substantiv, cu un adjectiv (loc. adj.) şi

cu o locuţiune verbală din familia lexicală a cuvântului a râde;

VIII. Construiţi propoziţii în care: sine să fie folosit ca substantiv, iar

apoi ca pronume; primăvara să fie adverb şi substantiv; deşi să fie adjectiv şi conjuncţie;

IX. Analizaţi din text: cine, toată, ajunge, el, râsul, lumii;

X. Alcătuiţi o frază după schema: 1. SB ; 2. PP . 3.PR ; 4. ATR

XI. Corectaţi textul :

Ne mai putând să aştepte sa dus la plimbare. Va spus întruna din zile că lămuri-va şi pe aceea să-l însoţească. Pare că şi tu (însuţi- înseţi) le-ai spus să numai fie supăraţi c-or trece toate cu bine. Toţi îl agreiază fiincă sa decis să nu m-ai absenteze.

XII. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în  Dativ; complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv; complement circumstanţial de mod exprimat prin pronume relativ în Dativ; subordonată atributivă introdusă prin adverbul relativ unde;

1. Înlocuiţi punctele cu propoziţiile subordonate potrivite şi precizaţi felul acestora:

     a) Este dificil să...............................................

     b) Li se pare că................................................

     c) Elevul care..................................................ştie ce vrea de la viaţă

     d) Părerea elevilor este că..................................

     e) Trebuie să.....................................................

     f) Părerea mea este că........................................

     g) ................................................................era bine.

     h) .................................................................că şcoala este aproape.

     i) Teama ......................................................a dispărut.

     j) ...........................care au fost cerute...........................                                                                                                                                         

2. Citiţi următoarele fraze şi rezolvaţi cerinţele:

            Elena nu mai este cum era în trecut.

            Dacă nu se opune înseamnă că se simte vinovat.

            Îmi amintesc foarte bine ziua în care am fost premiat.

            Amintirile care mă răscolesc sunt legate de anii copilăriei.

            Colegii mei au devenit ceea ce au dorit.

            Se zice că doar cei buni vor învinge.

            Observaţia mea este că scrii prea urât.

            Elevii citesc multe cărţi, care sunt împrumutate de la bibliotecă.

            Al doilea care a venit era Mihai.

            Aceasta înseamnă că el este un om harnic.

a) Subliniaţi predicatele                                                                                         

b) Marcaţie elementele de legătură şi precizaţi felul acestora                              

c) Delimitaţi propoziţiile                                                                                       

d) Identificaţi propoziţiile principale                                                                

d) Precizaţi felul propoziţiilor subordonate                                                          

e) Subliniaţi cu doua linii elementele regente                                                       

f) Contrageţi patru subordonate, la alegere                                                           

3. Alcătuiţi o frază care să cuprindă toate tipurile de propoziţii învăţate .            

Fişă de lucru

1. Analizează atributele din versurile eminesciene, după modelul dat:

                                           lung – atribut adjectival, exprimat prin adjectiv propriu-zis, acuzativ

1. „Pe drumul lung şi cunoscut / Mai trec din vreme-n vreme.”
2. „Un sultan dintre aceia [….]  la pământ dormea…”.
3. „Apele lucinde-n dalbe diamande”.
4. „Speranţa a lor frunte o-ncunună…”
5. „Zile cu trei sori în frunte…”.
6. „Flori, juvaeruri în aer, sclipesc…”
7. „…văd fiinţa-i aeriană…”
8. „Traiul lumii alţii lese-l.”
9. „Preot deşteptării noastre…”
10. „Eu sunt luceafărul de sus…”                                                         

2. Selectează răspunsul corect:

În textul: „Printre crengi scânteie stele / Farmec dând cărării strâmte…” (M. Eminescu), atributul adjectival stă:

1. în cazul dativ;
2. în cazul genitiv;
3. în cazul acuzativ.                                                                             

3. Formulează enunţuri pentru a exemplifica următoarele situaţii sintactice:

1. atribut verbal, exprimat prin verb la infinitiv;
2. atribut substantival genitival, exprimat prin substantiv propriu;
3. atribut pronominal prepoziţional, în cazul acuzativ.                        

4. Completează în exemplele următoare formele de genitiv ale pronumelui relativ.

1. Bărbaţi şi femei adunaţi cu sila, ………………..unic gând era fuga, pândeau un prilej potrivit.
2. Biserica…………………vitralii erau mândria satului fusese construită cu un secol în urmă.
3. Tânărul ……………….vorbe mă impresionaseră avea doar 25 de ani.
4. A fost prins hoţul de………………..urmă nu se putuse da vreme de un an.

5. Scrie în spaţiul liber din stânga litera corespunzătoare expansiunii atributului marcat:

………Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.                                         A…..pe care îl primeşti în dar…….

………Calul de dar nu se caută la dinţi.                                                           B…..care se apleacă în vânt….

………Trestia aplecată la vânt nu se frânge niciodată.                         C……care este bună………

………Rana nevăzută e cea mai grea.                                                   D. ….care munceşte…….

………Omul harnic are praznic.                                                           E…….care nu se vede……….

………”Peste câmpuri s-a uitat                                                              F…….în care să are…….

            Ca s-aleagă loc curat,

            De arat….”            (Pluguşorul)

6. Delimitează frazele, apoi precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a elementelor de legătură:

7. Construieşte câte o frază în care propoziţia atributivă să aibă ca termen regent:

• un substantiv propriu

………………………………………………………………………………………………………….

• un pronume posesiv

………………………………………………………………………………………………………….

• un numeral cardinal

……………………………………………………………………………………………………………

• o locuţiune substantivală

…………………………………………………………………………………………………………

8. Corectează greşelile din următoarele fraze:                                            

1. Ea este prietena mea care ai remarcat-o şi tu………………………………………………………………………
2. Am renunţat la decizia ca să plecăm mâine pe munte……………………………………………………………..
3. Omul, care îl admiri, merită respectul tuturor……………………………………………………………………..
4. Am sădit o floare a cărei frunze sunt deosebite……………………………………………………………………

9. Identifică subordonatele atributive din următoarele fraze şi contrage-le în partea de

propoziţie corespunzătoare:

1. Îmi surâdea gândul că ne vei însoţi în călătorie.

……………………………………………………………………………………………………………

2. Mă frământă întrebarea cine a divulgat secretul nostru.

……………………………………………………………………………………………………………..

3. Modul cum ai procedat a fost corect.

……………………………………………………………………………………………………………..

4. Am cumpărat o agendă ale cărei coperte sunt din vinilin roşu.

……………………………………………………………………………………………………………..