Blog
VALORI STILISTICE ALE TIMPURILOR VERBALE
11.01.2014 05:48
TIMPURILE INDICATIVULUI
1. Prezent
Exprima o actiune simultana cu momentul vorbirii
Valori:
a)prezentul istoric sau dramatic- utilizat mai ales in naratiuni sau in descrieri pentru redarea mai sugestiva a faptelor :
ex : « Strabunii dorm, apele curg, rasare luna si apune. (N.Stanescu)
b)prezent cu valoare de viitor – intrebuintare foarte frecventa, introduce in mesaj un grad mai ridicat de certitudine
ex : Maine plec la mare.
c)prezent iterativ (iterativ = care se repeta) – exprima repetarea unei actiuni la intervale regulate
ex : Vine zilnic pe la noi.
d)prezent gnomic (etern) – arata adevaruri permanente sau fenomene vesnice ex : ex. Apa trece, pietrele raman .
Luna se roteste in jurul pamantului, iar acesta in jurul soarelui.
e) prezent cu valoare de imperativ
ex. Spui ce mai ai de spus si pleci!
2. Imperfectul
· Exprima o actiune petrecuta in trecut, neterminata in momentul la care se refera vorbirea.
ex : Venea o moara pe Siret.
-Este specific naratiunii, este un timp al evocarii
Valori :
· Imperfect narativ sau descriptiv Pe atunci priveam norii ore in sir.
· Imperfectul amintirii : « Ii faceam semn lui Savoiu, care stia despre ce-i vorba. Ma faceau totdeauna sa ma intreb : unde era Ionel de altadata ? »
· Imperfectul modestiei : ex : Vroiam sa te rog ceva.
· Imperfectul ludic- In limbajul copiilor, instituie o stare de ambivalenta intre real si ireal : ex : Eu eram mama si tu erai fetita.
· Imperfect cu valoare iterativa : ex : Cand eram mici, mama ne spunea povesti.
· Imperfect durativ : ex : Cand am intrat, am vazut ca tu citeai.
Imperfect cu valoare de conditional perfect
Ex. Daca taceai, filosof ramaneai.
3.Perfectul simplu
· Exprima o actiune petrecuta si incheiata in trecut.
· In limba literara se foloseste ca timp al naratiunii (numai la persoana a III-a) :
ex : « Fata isi sufleca manecile, calca lut si lipi cuptiorul, il bumui si-l griji. »(I.Creanga)
· Este un timp al fictiunii, fara legatura directa cu planul comunicarii reale
Valori
Poate exprima ironia ex. Ca bine mai zisesi!
Poate exprima reprosul ex. Venisi si tu, in sfarsit!
4.Perfectul compus
· Exprima o actiune trecuta si terminata, fara a preciza momentul incheierii ei, fata de prezent
Valori
· Valoare de prezent – la inceputul sau la sfarsitul unui dialog, situeaza actiunea verbului in prezentul comunicarii
Ex : V-am salutat si am plecat.
· Valoare de viitor : ex : Daca reusesc sa te ajut, stiu apoi ca te-am facut om.
· Forma inversata are valoare afectiva : ex: Biruit-au gandul. ( in cronica istorica)sau este uneori marca a oralitatii ex. Alege-ti una din doua, caci altfel dai cinstea pe rusine…! auzitu-m-ai? Ion Creanga
5.Mai mult ca perfectul
Este un timp de relatie care exprima o actiune trecuta, incheiata inaintea altei actiuni trecute.
Ex: Caii o tulira la fuga de unde scapasera.
6.Viitor
Exprima o actiune ce se va petrece dupa momentul vorbirii. Valori :
Viitorul popular are uneori o nuanta de nesiguranta : ex: Om face daca om putea / Am sa scriu o scrisoare.
Viitor in trecut (folosit in evocari) : ex: Peste doi ani avea sa plece.
Viitor inversat – are valoare afectiva : ex: « Langa salcam sta-vom noi toata noaptea. »
Viitorul cu valoare de imperativ
Ex.Decizia va fi dusa la indeplinire.
· Viitor cu valoare de prezumtiv
Ex. Asa o fi, n-o fi asa…
· Viitor cu valoare de optativ
Ex.Am sa va rog sa fiti mai atent.
7. Viitor anterior – exprima o actiune care se va petrece
- este un timp folosit rar si livresc, dar formele populare(oi fi spus, ati fi spus), omonime cu prezumtivul, sunt marci ale oralitatii.
TIMPURILE CONJUNCTIVULUI
a) Prezentul conjunctiv exprima:
nesiguranta, dorinta ex. Sa sarim in luntrea mica… Mihai Eminescu
o actiune viitoare ex. Sa raspund sau sa nu raspund.)
actiune situata imprecis in timp ex. Eu sa muncesc, iar tu sa stai ?
poate avea si valoare de imperativ ex. Sa asculti sfatul meu!
b)Perfectul conjunctiv exprima:
· concesia, indoiala ex. N-ar fi scos o vorba, sa-l fi picat cu ceara!
· conditia in trecut ex. O ora sa fi fost amici…
VALORI STILISTICE MODURI VERBALE
11.01.2014 05:39Valori stilistice/ Expresive ale modurilor verbale
Exprimând atitudinea emiţătorului faţă de acţiunea, procesul sau starea enunţate, modurilor verbale angajează eul rostitor în discursul epic, liric sau dramatic. Resursele de expresivitate artistică ale acestei categorii gramaticale specifice verbului sunt actualizate prin marcarea modului în care emiţătorul (naratorul, eul liric, personajul epic sau dramatic) se raportează la obiectul enunţării, felul în care le percepe şi ipostaza lui - implicată, subiectivă sau nonparticipativă, obiectivă - faţă de evenimentele, situaţiile, ori stările comunicate prin discurs.
|
VALORI EXPRESIVE |
EXEMPLE
|
|
MODUL INDICATIV imprimă un caracter obiectiv acţiunilor, proceselor, stărilor pe care le exprimă.
ü Ca mod al enunţării unor fapte considerate reale şi a unor stări apreciate ca sigure, indicativul apare în limbajul comun ca un mod neutru din punct de vedere stilistic. ü În textul literar, capacitatea de a exprima certitudinea locutorului (narator, personaje/ eul liric), în raport cu obiectul enunţării, conferă referentului aparenţa unei realităţi validate în universul ficţional. ü Datorită timpurilor - mai multe decât la celelalte moduri - permite instituirea unor raporturi diverse între evenimentele istorisite (cronologie - anterioritate, simultaneitate, ulterioritate - sau acronie), între timpul narat şi timpul narării, între momente evocate şi prezentul liric. ü Valorile expresive ale indicativului sunt diferenţiate în funcţie de forma temporală a verbului, fiecare dintre cele şapte timpuri ale indicativului având propriile valenţe stilistice (prezentul, imperfectul, perfectul simplu, perfectul compus şi mai-mult-ca-perfectul, viitorul simplu şi viitorul anterior). |
Exploziile se succed organizat. Unele le aud la câţiva paşi, altele în mine. [...] A fost destul să apară nemţii... focul a două baterii. Şi totuşi acum soarele era sus, prietenii mă aşteptau... (C. Petrescu)
M-ai lovit destul pân-acum. [...] Seară de seară, secundă de secundă, de ani şi ani de zile. M-ai fărâmiţat, m-ai jupuit, m-ai distrus. Ai făcut din mine o fantomă, o fantoşă, m-ai umilit. Ăsta-i_per-sonaj? (M. Vişniec)
Ţi-e lumea toată acoperământ. O mierlă scoate soarele din apă; facerea lumii poate să înceapă, a înflorit un vişin pe pământ. Nu spune-am fost, nici că voi fi, ci sunt! (H. Bădescu)
|
|
MODUL IMPERATIV instituie o relaţie de comunicare directă exprimând dorinţa sau voinţa emiţătorului de a determina o acţiune ori de a o împiedica. ü Valoarea stilistică a imperativului rezidă în capacitatea de exprimare a unor atitudini şi trăiri subiective, printr-un dublu sistem de semnale: verbale şi paraverbale (accentele afective, pauzele expresive, intonaţia specifică ordinului, ameninţării, îndemnului, rugăminţii, concesiei, ironiei etc.) ü Ca marcă textuală a stilului direct, imperativul are rol de „teatralizare" şi, în acelaşi timp, rol de dinamizare a discursului personajelor („imperativul dramatic şi narativ"); alături de substantivele/ adjectivele în vocativ reprezintă un indice al oralităţii stilului; în limbajul popular, poate apărea fără referire la o persoană anume=valoare generică; ü Prezenţa imperativului în textul liric semnalizează discursul dialogic sau monologul adresat (care poate lua forma invocaţiei retorice). |
— Destul! strigă Lăpuşneanul, nu te mai boci ca o muiere! fii român verde.[...] Haide! luati-l de-l daţi norodului şi-i spuneţi că acest fel plăteşte Alexandru-vodă celor ce pradă ţara. (C. Negruzzi)
Stihuri, zburaţi acum din mâna mea Şi şchiopătaţi în aerul cu floare, (T. Arghezi) ... daţi-mi voie: ori să se revizu-i iască, primesc! Dar să nu se ! schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se j schimbe pe ici pe colo... | (I.L. Caragiale)
|
|
MODUL CONJUNCTIV exprimă potenţialitatea unei acţiune realizabile, posibile, probabile sau atitudinea emiţătorului faţă de acţiunea, starea, trăirea enunţate: incertitudinea, ezitarea, aproximaţia, deliberaţia, dorinţa, protestul, indignarea etc. ü exprimă stări afective (atitudini şi trăiri subiective). ü În discursul naratorului, al personajelor (discurs direct, indirect/ indirect liber), ori al eului liric, conjunctivul poate avea rolul de a institui un nivel al acţiunilor, al trăirilor interioare, al stărilor ipotetice, alternative ori anticipative(=indicativ viitor); ü presupune dependenţa acţiunii enunţate de o altă acţiune sau de o stare, de o dorinţă. ü substituire a imperativului cu rol de accentuare a subiectivităţii; ü în cazul special al verbelor la persoana a III-a a conjunctivului (când poate apărea fără morfemul „să"), rolul stilistic este de completare a paradigmei imperativului - care nu are decât persoana a II-a. ü în textul liric eprezintă, deseori, o marcă textuală a unui plan al imaginarului= trecerea de la dimensiunea reală la cea ideală. |
[…]şi de lopeţi de bărci, izbit, să mor, (N. Stănescu)
Unde să merg de-acum? Pe cine să mai aştept? (I. Pillat)
|
|
MODUL CONDIŢIONAL – OPTATIV dezvoltă, prin aceeaşi paradigmă verbală, două valori modale: exprimarea unei acţiuni dependente de o condiţie (explicită sau implicită) şi exprimarea unei acţiuni realizabile/irealizabile, prezentate ca opţiune asumată; la timpul perfect acţiunea este ireală. ü exprimarea eventualităţii, a posibilităţii, a unor ipoteze/ scenarii posibile sau imposibile, a unor acţiuni presupuse, realizabile sau nerealizate ü de ambiguitatea conotaţiilor subiective - de la incertitudine la aserţiune fermă, de la dorinţă concretă la aspiraţie vagă etc. ü optativul care preia funcţia indicativului= ca „optativ al modestiei, al politeţii" (D. Irimia), când „nu exprimă nici condiţia, nici dorinţa, ci arată că acţiunea verbului este posibilă, realizabilă" (E. Câmpeanu). ü substituire a modului conjunctiv în enunţuri interogative sau exclamative; = accentuare a unei tonalităţi subiective - uimirea, indignarea sau ameninţarea vehementă specifică blestemului/ imprecaţiei; în asemenea enunţuri, apare frecvent forma inversată=amplifică; ü în textul liric=mai rar, având mai ales rolul de a exprima o situaţie ipotetică, o experienţă lirică imaginată. |
De pildă, as fi putut spune nu… (M. Vişniec)
N-ai lăuda de n-ai ştii să blestemi, Surâd numai acei care suspină,
Azi n-ai iubi de n-ar fi fost să gemi, De n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină. (Radu Gyr)
Din contra, doamnă, aş dori, te-aş ruga să fii bună a-mi acorda o prelungire de termen. (I.L. Caragiale)
Usca-s-ar izvoarele toate şi marea, Şi stinge-s-ar soarele ca lumânarea. (T. Arghezi)
|
|
MODUL INFINITIV este o "formă verbală" „cu trăsături duble, de tip verbal şi nominal", verbele la infinitiv numesc în chip general, abstract acţiunea, procesul sau starea. ü cu valoare sentenţioasă = indice al registrului gnomic, ü valoarea livrescă (obţinută prin substituirea conjunctivului, după o construcţie impersonală sau după verbul „a putea") =specifică registrului stilistic cult; ü conservarea valorii verbale a infinitivului lung=registrul stilistic arhaic sau registrul popular (în care se utilizează şi în formele inversate ale viitorului/ale condiţionalului) ü asocierea valorii imperative - care conferă un ton impersonal=marchează stilul oficial; ü forma de perfect a infinitivului(Foarte rar folosită în limba actuală,) îndeplineşte funcţia stilistică de marcă a narativităţii prin instituirea unei succesiuni temporale. ü Infinitivul lung, chiar dacă este substantivizat în limba română, păstrează urme semantice ale acţiunii, numind rezultatul acesteia; apare frecvent în titlurile poeziilor. |
Războiul dădu lui Felix, peste câţiva ani, prilejul de a se afirma încă de tânăr. (G. Călinescu) Căci ei se nasc spre a muri ! Şi mor spre a se naşte (M. Eminescu)
Şi-am cântat din coasta mea din vertebra ca o stea, de-a-ncălecare pe-o şa, pe o şa de cal măiastru, foaie verde de albastru. (N. Stănescu)
Ştefan-Vodă a început a-i batere până ce i-au trecut de Dunăre. (I. Neculce) Îmi era a scăpare de dânsul. (I. Creangă) |
|
MODUL GERUNZIU este singurul mod nepersonal care conservă conţinutul dinamic specific verbului, surprinzând o acţiune în desfăşurare, un proces, o stare durativă; înscrierea acestora într-o temporalitate fără referire la momentul enunţării permite exprimarea oricărei durate - prezente, trecute ori viitoare -, în funcţie de context. ü capacitatea de a crea imagini dinamice; ü determină circumstanţele acţiunii exprimate prin verbul regent sau îi adaugă acestuia o altă acţiune într-un ritm alert; ü antepus regentului, el poate avea o funcţionalitate polivalentă, exprimând, în acelaşi timp temporalitatea şi cauzalitatea=ambiguitate stilistică. ü rolul de a atribui substantivului o însuşire dinamică, având (de cele mai multe ori) funcţia stilistică de epitet; această funcţie este accentuată frecvent prin valoarea adjectivală a gerunziului = rol de semnalizare a registrului stilistic cult; ü la nivel fonetic - prin sonoritatea specifică a terminaţiei care susţine deseori valoarea onomatopeică a verbului; ü la nivelul sintaxei poetice, dacă o suită de gerunzii sunt situate la sfârşitul versurilor, generând monorima (frecventă în poeziile populare); ü structura unui grup verbal (cum este prezumtivul prezent) prin care se accentuează caracterul durativ al acţiunii sau al stării+ se reliefează percepţia subiectivă(= acţiune ipotetică, probabilă, incertă, presupusă, bănuită, dorită). |
Dar Moromete parcă nici nu auzea [...], conducând mai de-parte torentele de apă, facându-le loc cu sapa şi continuând liniştit şi neturburat să vorbească... (M. Preda) Ca şi cum ai vedea munţii plângând, ca şi cum ai ceti în deserturi un gând, ca şi cum ai fi mort şi totuşi alergând, ca şi cum ieri ar fi în curând, astfel stau palid şi trist fumegând. (N. Stănescu)
Ruxandra ieşi tremurândă şi galbănă şi, răzemându-se de pare-te: „Voi să daţi seamă înaintea lui Dumnezeu”, zise suspinând. (C. Negruzzi)
Măicuţă bătrână Cu brâul de lână, Din ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, Pe toţi întrebând Şi la toţi zicând (Mioriţa)
Şi poate şi acum a mai fi trăind, dacă n-a fi murit. (I. Creangă) |
|
MODUL PARTICIPIU prezintă o acţiunea încheiată sau rezultatul acesteia implicând o valoare temporală trecută, cu efecte care persistă sau au încetat în momentului | enunţării; având un „comportament dublu: verbal şi adjectival" (Dicţionar de ştiinţe ale limbii), participiul cumulează funcţii stilistice specifice celor două clase morfologice. ü conservă particularităţile verbului (ca element formativ pentru diateza pasivă, pentru perfectul conjunctivului, al condiţionalului sau al infinitivului, pentru indicativ - perfectul compus sau viitorul anterior) este actualizată prin tipare sintactice care se abat de la normele limbii standard: inversiuni topice, recurenţă, dislocare sintactică. ü participiul cu valoare adjectivală = figuri semantice (epitet, metaforă, metonimie etc); ü adjectivul participial poate primi determinanţi circumstanţiali specifici verbului sau poate avea grade de comparaţie specifice adjectivelor, ceea ce îi conferă valenţe stilistice multiple. ü Participiul substantivizat (prin articulare), cu formă afirmativă sau negativă, are rol în diversificarea/îmbogăţirea lexicului şi în structurarea unor figuri stilistice specifice substantivului. |
Iertat să fie cel ce la mânie ; Mi-a împlântat cuţitul pân-la os, Dar neuitat şi neiertat să fie Cel care-a râs de gându-mi bătăios. (N. Labiş)
Casa lui moş Costache era leproasă, înnegrită. Poarta era ţinută cu un lanţ, şi curtea toată năpădită de i scaieţi.
(G. Călinescu)
Umanitatea înfometată, iradiată, atomizată, e prea ocupată. (M. Ursachi)
Confuz, înnebunit, dezagregat, i Stamate abia putu să apară cu i căruciorul prin canal...
(Urmuz)
Rotit de două ori la mărul-soare, în minutare-aprins - şi încrestat. (I. Barbu)
Dacă ochilor tăi le-ar plăcea Nevăzutul şi neştiutul... (T. Arghezi)
|
|
MODUL SUPIN exprimă în chip general, abstract, acţiunea, procesul sau starea văzute ca potenţialitate; având o formă verbală invariabilă precedată de un morfem-prepoziţie care poate crea legături sintactice atât într-un grup verbal, cât şi într-o structură nominală - supinul are valenţe combinatorii multiple şi implicit, funcţii stilistice diverse. ü supinul care îşi menţine statutul verbal este, mai ales, cea de epitet (al verbului ori al substantivului regent); ü supinul adverbializat îndeplineşte, frecvent, funcţia stilistică de epitet; ü are şi valoare metaforică; ü supinul substantivizat activează, preponderent, funcţia metonimică; ü echivalenţă cu imperativul; ca şi infinitivul, supinul prin care se exprimă o solicitare imperativă, un ordin, un îndemn, conferă enunţului un ton impersonal, devenind un indice textual al stilului oficial, ü în textul literar, poate supramarca inserţiile nonartistice, „decupajele" cu valoare documentară menite să amplifice „efectul de real”. |
Iar Manea ofta Şi se apuca Zidul de zidit Visul de-mplinit. (Mănăstirea Argeşului)
Aerul miroase a umed, a sfârşit de iarnă (G. Adameşteanu)
Era o gospodărie boemă, cu prieteni tineri, cu sărbători mici improvizate, pline de veselie şi de neprevăzut. (C. Petrescu)
|
FIŞA 9
11.01.2014 05:28
Subiectul I (42 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul de mai jos :
|
Vino-n codru la izvorul Care tremură pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund.
Şi în braţele-mi întinse Să alergi, pe piept să-mi cazi, Să-ţi desprind din creştet vălul, Să-l ridic de pe obraz.
Pe genunchii mei şedea-vei, 10 Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ţi cadă flori de tei. |
Fruntea albă-n părul galben Pe-al meu braţ încet s-o culci Lăsând pradă gurii mele Ale tale buze dulci.
Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt;
Adormit de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rânduri-rânduri. (Mihai Eminescu, Dorinţa) |
A. Scrie, pe foaia de teză, răspunsul la fiecare din cerinţele de mai jos :
1. Transcrie, din text, un cuvânt derivat, un compus şi unul format prin conversiune. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în structura : „albă-n” 6 puncte
3. Transcrie din text două figuri de stil diferite. Numeşte-le. 6 puncte
4. Transcrie un vers în care se pot identifica mărci ale eului liric . 6 puncte
5. Explică, în minimum 5 rânduri, semnificaţia titlului poeziei . 6 puncte
B. (12 puncte)
Argumentează, într-o compunere de 10-15 rânduri, că poezia „Dorinţa” de Mihai Eminescu aparţine genului liric. În compunerea ta trebuie:
- să precizezi şi să ilustrezi două dintre caracteristicile genului liric identificate în text; (4 puncte)
- să explici semnificaţia a două mijloace/procedee artistice folosite în conturarea ideii poetice; (4 puncte)
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; (2 puncte)
- să respecţi limita minimă de spaţiu indicată; (2 puncte)
Subiectul al II-lea (36 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:
Roverul Curiosity a detectat un element organic simplu - carbon - în solul planetei Marte, însă cercetătorii de la NASA nu au aflat deocamdată dacă acele molecule provin într-adevăr de pe planeta roşie, unde niciun element organic complex, esenţial pentru viaţa microbiană, nu a fost încă descoperit.
,,Una dintre substanţele pe care instrumentul SAM (Sample Analysis on Mars) le-a testat este un compus organic pe bază de carbon, care ar putea fi unul dintre ingredientele vieţii”, a declarat Paul Mahaffy, de la Centrul Goddard al NASA. Acest cercetător implicat în misiunea spaţială Curiosity a făcut aceste dezvăluiri în cadrul conferinţei anuale organizate de American Geophysical Union la San Francisco.
Totuşi, a adăugat el, ,,în acest stadiu, nu avem nicio confirmare a materialelor organice pe Marte”. ,,Vom continua să cercetăm zone mai diverse din craterul Gale”, unde roverul Curiosity a coborât pe Marte, pe 6 august, a adăugat savantul american.
Analizele eşantioanelor de nisip marţian, efectuate prin încălzirea acestora, pentru a determina compoziţia gazelor pe care le conţin, au detectat totodată molecule de apă, de sulf şi probabil perclorat format din oxigen şi clor. Însă niciun complex pe bază de carbon, necesar vieţii microbiene, nu a fost deocamdată descoperit.
(Roverul Curiosity a descoperit pe Marte urme de carbon, un element esenţial pentru apariţia vieţii – în Monitorul de Botoşani, 04.12.2012)
A. (24 de puncte)
1. Precizează, în câte un enunţ, următoarele elemente care privesc textul citat 4 puncte
· Care este titlul textului dat?
· Care este locul de muncă şi profesia lui Paul Mahaffy?
2. Transcrie, din text, două structuri care să precizeze substanţe descoperite pe Marte care ar putea fi semne ale existenţei vieţii. 4 puncte
3. Precizează valoarea morfologică pentru fiecare dintre cuvintele subliniate în text : acele, confirmare, unde, însă. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică cuvintelor subliniate din fragmentul: Roverul Curiosity a detectat un element organic simplu - carbon - în solul planetei Marte. 4 puncte
5. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoare cerinţă. 4 puncte
În penultima frază a textului citat există a) patru propoziţii;
b) trei propoziţii;
c) două propoziţii.
6. Transcrie, din primul alineat, două propoziţii coordonate prin joncţiune. 4 puncte
B. (12 puncte)
Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia în legătură cu existenţa unor forme de viaţă extraterestre în Univers. În compunerea ta trebuie :
- să-ţi exprimi opinia în legătură existenţa/inexistenţa unor forme de viaţă extraterestre în Univers; (4 puncte)
- să dezvolţi două argumente prin care să-ţi susţii opinia, pornind şi de la textul citat; (4 puncte)
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; (2 puncte)
- să respecţi limita minimă de spaţiu indicată; (2 puncte)
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări : unitatea compoziţiei – 1p.; coerenţa textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p.; ortografia – 3p.; punctuaţia – 2p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p.
FIŞA 8
11.01.2014 05:16Citeşte cu atenţie textul următor:
,, Toamnă! Pădurea fumegă. Negurile se lasă perdeluind zările. Păsările se rotesc în înalt, se deşiră, iar se strâng şi iar se răresc, apoi îşi aleg călăuzele, le pun în frunte, şi-n vârf de săgeată călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, şi lin, ca împinse de un dor tainic, vâslesc, se şterg, din zarea plaiurilor noastre.
Încotro?
În nopţile reci de toamnă, văzduhul parcă freamătă. O lume ciudată pare că prinde fiinţă sub stele; noiane de frunze desprinse pare că sunt purtate de vânturi; umbre se strecoară rătăcite; ţipete răsar şi se sting; chemări de călăuzire umplu largul cuprinsului. Sunt păsările călătoare. Şi cu ele parcă iau ceva din sufletul nostru, în ochii lor parcă fură soare, pe aripile lor parcă duc primăvara. ”
(Emil Gârleanu, Nedespărţite!...)
Subiectul I ( 48 de puncte )
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
- Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: perdeluind, ciudată, lume. 6 puncte
- Identifică în textul dat un diftong, un triftong şi un hiat. 6 puncte
- Explică cum s-au format următoarele cuvinte: perdeluind, nopţile, primăvara. 6 puncte
- Realizează pe rând trei enunţuri în care cuvântul înalt să fie adjectiv, substantiv, adverb. 6 puncte
- Găseşte trei sensuri ale cuvântului polisemantic a ridica. 6 puncte
- Realizează două propoziţii din care să rezulte omonimia cuvântului călătoare. 6 puncte
- Rescrie următoarele enunţuri corectând pleonasmele: 6 puncte
a) Protagoniştii principali ai filmului Pretty Woman sunt actorii Julia Roberts şi Richard Gere.
b) Prin mijloacele mass – media aflăm ştirile cele mai importante.
c) Sportivul a lansat un atac inofensiv asupra adversarului concurent.
- Subliniază paronimul corect în exemplele următoare:
a) Temporal / temporar ea va locui la noi.
b) Tot ceea ce am făcut pentru tine e de prinos / prisos dacă nu exersezi.
c) Ecuador / Ecuator este un stat situat în America de Sus.
6 puncte
Subiectul II ( 30 de puncte )
Realizează o compunere la alegere de 10 -15 rânduri în care să utilizezi două neologisme, două regionalisme, două arhaisme, doi termeni argotici şi două tautologii.
În compunerea ta trebuie:
- să alegi un titlu potrivit compunerii tale;
-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate;
- să respecţi normele limbii literare (normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie).
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (respectarea normelor de ortografie, de
punctuaţie şi de exprimare, respectarea limitelor de spaţiu indicate).
FIŞA 7 - FONETICĂ
11.01.2014 05:02
1. Identifică seria în care i e numai vocală:
a. voi, iluzionist, cei, mergi;
b. fioros, chiuvetă, ecografie, viitor;
c. străin, reiese, diseară, epuizat;
d. tablagiu, concesiona, oişte, oiţă.
2. Identifică seria în care niciun cuvânt nu conţine nicio semivocală:
a. voiosie, stelar, întreit, auriu;
b. mioară, înscriere, manoperă, piaţetă;
c. imixtiune, miopie, minuţios, geografie;
d. linie, liman, notoriu, mineralier.
3. Litera i este semivocală în toate cuvintele din seria:
a. iar, iarbă, fiasco, igienă;
b. iarnă, funcţionar, înapoi, şifonier;
c. mai, miere, canion, ploaie;
d. iată, machiaj, aghiotant, lăncier.
4. Litera x se pronunţă gz în toate cuvintele din seria:
a. exod, exil, exagerat, exuberant;
b. exala, exulta, exalta, exotic;
c. exercita, exod, exil, exaspera;
d. examina, execrabil, exact, exigent
5. Litera x nu se pronunţă gz în cuvintele din seria:
a. exerciţiu, exprima, existentă, elixir;
b. excelenţă, taxi, axiomă, expunere;
c. xilofon, exercita, exagera, exigent;
d. explicaţie, executa, existenţă, extaz.
6. Precizează numărul semivocalelor din cuvântul Georgianei:
a. una;
b. două;
c. trei;
d. patru.
7. În cuvintele viu, seu, ierni, lui, semivocalele sunt, în ordine:
a. u, u, i, i;
b. u, u, i, u;
c. i, e, i, u;
d. u, e, e, u.
8. Precizează câte cuvinte din seria următoare nu se pronunţă cum se
scriu: alura, tul, bleu, pasteuriza, milady:
a. toate;
b. niciunul;
c. primele patru;
d. numai al patrulea.
9. Există diftongi în toate cuvintele din seria:
a. fiică, traumatism, cernoziom, gheizer;
b. acuarelă, infailibil, autumnal, prieteni;
c. cercei, ghiocei, funcţionar, aghiotant;
d. ciuperci, ghiozdan, ghiulea, ceară
LA MULŢI ANI!
31.12.2013 18:42
Un gând de lumină pentru clasa a VIII-a B! Să aveţi cel mai încântător an şi multă încredere în voi înşivă! Sunteţi minunaţi, meritaţi ce este mai bun!
FIŞA 7- EXERCIŢII INTERJECŢIA
27.12.2013 10:191. Completaţi spaţiile punctate:
· Interjecţia este partea de vorbire flexibilă care exprimă……………………………………
………………………………………………………………………………………………………
· Interjecţii simple sunt următoarele:………………………………………………………
· Interjecţii compuse sunt următoarele:……………………………………………………
· Semnele de punctuaţie care se folosesc după interjecţie sunt:……………………și………
……………………………
2. Screţi interjecţiile de la care s-au format verbele:
a bocăni
a ciocăni
a cotcodăci
a hămăi
a piui
a pleoscăi
a pocni
3. Din următorul șir de interjecţii subliniaţi interjecţiile onomatopee.
Măi, cip-cirip!, vai, bâzz, uf, pit-palac!
4. Treceţi în tabelul de mai jos propoziţiile potrivite pentru fiecare funcţie sintactică a interjecţiei:
|
Funcţiile sintactice |
Exemple |
|
Complement circumstanţial de mod |
|
|
Predicat verbal |
|
|
Nume predicativ |
|
|
Atribut |
|
|
Complement direct |
|
|
Fără funcţie sintactică |
|
· Atunci eu, zbârr! cu piatra!
· E vai de animalele pădurii!
· Mergea pâș, pâș.
· Tu auzi hăi, hăi și nu vezi pe nimeni.
· “ Şi odată pornesc ei, teleap, teleap, teleap.” (Ion Creangă)
· La a patra măsură, șeful strigă chemarea: hăp-șa!
· Hai cu mine!
· Brrr, ce frig e afară!
5. Se dau textele:
· “-Ia ascultaţi măi Da de când aţi pus voi stăpânire pe mine ? ( Ion Creangă)
· “-Măi Zaharie nu mai ai tu vreo poștă de cele pe undeva?
-Nu bre răspunse Zaharia și mai încet. (Ion Creangă)
· “ Mă uitai la dânsul, la pachet și-i poruncii cu glasul năbușit:
-Hai du-te ! “ (Em. Gârleanu)
· -Hai că este târziu, îmi spuse mama.
· Hai la noi!
· “-Ia să-mi facă Nică Oșlobanu încredinţarea, zise părintele Duhu. (Ion Creangă)
Se cere:
a. Subliniaţi interjecţiile din textile de mai jos.
b. Puneţi semnele de punctuaţie (virgule sau semnul exclamării) acolo unde este cazul.
6. Alcătuiţi un dialog de 10-15 rânduri în care să folosiţi următoarele interjecţii: Ha-ha-ha! , na, bre, aoleo, ham-ham, zbârrrr, măi.
Fişa 6 - exerciţii interjecţie
27.12.2013 09:451.
a. Alcătuiţi două enunţuri în care de să fie, pe rând, interjecţie şi conjuncţie.
b. Alcătuiţi două enunţuri în care a să fie, pe rând, interjecţie şi prepoziţie.
c. Alcătuiţi două enunţuri în care i să fie, pe rând, interjecţie şi pronume personal.
d. Alcătuiţi două enunţuri în care of să fie, pe rând, interjecţie şi substantiv comun.
e. Alcătuiţi două enunţuri în care o să fie, pe rând, interjecţie şi articol nehotărât.
f. Alcătuiţi două enunţuri în care mă să fie, pe rând, interjecţie şi pronume personal.
g. Alcătuiţi două enunţuri în care fă să fie, pe rând, interjecţie şi verb predicativ.
h. Alcătuiţi două enunţuri în care ia să fie, pe rând, interjecţie şi verb predicativ.
2. Subliniaţi interjecţiile din textele următoare şi arătaţi ce exprimă ele:
a) – Uf, că mult mai era de suit!
b) – N-o să aluneci cu el, mă?
c) – De, Jupâne, ştiu eu?!
d) – Haide odată, nu mai sta!
e) – Şi bâldâbâc, căzu în baltă.
3. Arătaţi funcţia sintactică a interjecţiilor din enunţurile următoare:
a) Calul ţâşti în lături, sare de doi stânjeni. (sări repede)
b) E vai de cei învinşi.
c) Pupăza zbrr! pe-o dugheană. (zboară).
4. Alcătuiţi enunţuri în care să fie folosite interjecţii pentru:
- a exprima necesitatea de tăcere (st!)
- a face atent pe cineva (hei! măi!)
- a exprima mulţumirea (a, ei, deh).
5. Alcătuieşte enunţuri în care următoarele interjecţii să îndeplinească funcţia sintactică de predicat verbal: iată!, ţuşti!, zdronc!, hai!
FIŞA 5 - Interjecţia
27.12.2013 09:36
Interjecţia este o parte de vorbire neflexibilă care exprimă, prin sunete articulate, senzaţii, stări sufleteşti, manifestări de voinţă ale vorbitorului sau imită sunete şi zgomote din natură.
Clasificarea interjecţiilor
1. După structură şi din punctul de vedere al originii lor, interjecţiile se grupează în următoarele clase:
● interjecţii primare (simple): ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, halal!, adio! etc.
● interjecţii compuse: cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, trosc-pleosc!, treanca-fleanca!, tura-vura! etc.
● interjecţii formate din alte părţi de vorbire sau din grupuri de cuvinte prin conversiune: Doamne!, Poftim!, Ca să vezi!, Doamne fereşte!, Ajutor! etc.
2. După semnificaţia lor, interjecţiile sunt de trei feluri:
● interjecţii cu valoare emotivă (exprimă senzaţii sau sentimente): a!, ah!, aoleu!, aş!, brr!, bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!, zău! etc.
● interjecţii care exprimă un act de voinţă sau servesc ca mijloc de adresare: ajutor!, aho!, alo!, bre!, cea!, cuţu-cuţu!, haide!, hăis!, ho!, iată!, măi!, pst!, ptru!, pui-pui!, stop!, zât! etc.
● interjecţii imitative sau onomatopee (reprezintă reproducerea aproximativă a sunetelor din lumea înconjurătoare): bang!, bâz!, boc!, bâldâbâc!, buf!, cirip!, cotcodac!, cucu!, cucurigu!, gogâlţ!, ham!, haţ!, hor!, mârr!, piu!, pleosc!, trosc!, zdup!, zvâr! etc.
Cele mai multe interjecţii cu valoare emotivă sunt polisemantice. Ele îşi precizează sensul doar în cadrul contextelor în care apar.
Întrebuinţarea interjecţiilor
După rolul lor, se disting următoarele tipuri de interjecţii:
a) interjecţii care alcătuiesc propoziţii neanalizabile. Ele se folosesc fără a realiza relaţii cu celelalte părţi ale propoziţiei: Vai, mă doare! Ura, am învins! Sfinte Dumnezeule, ce-ai păţit?
b) interjecţie care îndeplinesc funcţia unei părţi de propoziţie. Aceste interjecţii se încadrează în structura sintactică a propoziţiei îndeplinind următoarele funcţii sintactice:
● subiect: Din desiş se auzea mor-mor-mor!
● predicat: Hai la culcare! El atunci trosc! una la ceafă!
● nume predicativ: Era vai de capul lor!
● complement direct: Am auzit trosc! şi puntea s-a rupt în două.
● complement circumstanţial de mod: Bătea cioc! cioc! la fereastră.
● complement instrumental: Avea o haină căptuşită cu aoleu!
www.miculprint.eu
23.12.2013 21:24Intraţi pe www.miculprint.eu, vă faceţi cont!
Alegeţi planeta mov pentru subordonate! Alegeţi satelitul pentru comunicare în limba română! Intraţi pe acţiunile de pe steluţă! Aveţi exerciţii la subiectivă! Navigaţi printre planete! Călătorie plăcută!
Alegeţi planeta roşie pentru părţile de vorbire! Spor la gândire şi vacanţă plăcută!
CRĂCIUN FERICIT ALĂTURI DE CEI DRAGI SUFLETELOR VOASTRE!
Blog
FIŞA 18
02.02.2014 14:21FIŞA 17
02.02.2014 14:12FIŞA 16
26.01.2014 08:50FIŞA 15
26.01.2014 08:47FIŞA 14
26.01.2014 08:30FIŞA 13
26.01.2014 08:27FIŞA 12
22.01.2014 22:12FIŞA 11
22.01.2014 21:51FIŞA 10
22.01.2014 21:43SUBIECT OLIMPIADA
22.01.2014 14:25Tag-uri
Lista de tag-uri este goală.